Trăsături și limite de trăsături

Trăsăturile definesc comportamentul pe care un anumit tip îl are și pe care îl poate împărtăși cu alte tipuri. Putem folosi trăsături pentru a defini un set de metode care reprezintă o anumită funcționalitate sau interfață comună, similară cu interfețele din alte limbaje de programare.

Marginile trăsăturilor ne permit să specificăm că un tip generic trebuie să implementeze o trăsătură specifică, asigurându-se că metodele necesare sunt disponibile în momentul compilării.

Definirea și implementarea unei trăsături

Pentru a defini o trăsătură, folosim cuvântul cheie trait urmat de semnăturile metodelor pe care tipurile de implementare trebuie să le definească:

pub trait Summary {
    fn summarize(&self) -> String;
}

Pentru a implementa o trăsătură pe un tip concret, folosim sintaxa impl TraitName for TypeName:

pub struct NewsArticle {
    pub headline: String,
    pub content: String,
}

impl Summary for NewsArticle {
    fn summarize(&self) -> String {
        format!("{}", self.headline)
    }
}

Trait Bounds

Când scriem funcții generice, putem constrânge parametrii de tip pentru a ne asigura că implementează o trăsătură specifică. Sintaxa standard este <T: Trait>:

pub fn notify<T: Summary>(item: &T) {
    println!("Notification: {}", item.summarize());
}

Alternativ, pentru semnături mai complexe, putem folosi clauza where:

pub fn notify_advanced<T>(item: &T)
where
    T: Summary
{
    println!("Notification: {}", item.summarize());
}

Încercați-l singur

Exercițiul 1: Trăsătura rezumată

Exercițiul 2: Trait Bounds cu print_summary

Exercițiul 3: Calculul suprafeței folosind trăsături